Cu totii ne dorim o societate perfecta in care oamenii sa fie civilizati iar concepte precum educatia,  sanatatea si seriozitatea sa fie la ordinea zilei.

Ce ne lipseste ? Primul raspuns ar fi o finantare adecvata. Da, este adevarat, nimic nu se poate realiza fara un suport material, insa problema este mult mai profunda.

Putem zice chiar ca ne confruntam  cu o criza morala.

Pentru a intelege la ce ma refer cu aceasta criza de moralitate am sa va povestesc vorbele unui om intelept:

In tinerete el isi zicea:” Doamne, da-mi putere sa pot schimba lumea.”

Timpul a trecut si omul s-a mai maturizat. A continuat sa zica:

“ Doamne, da-mi putere sa imi pot schimba prietenii si colegii.”

Apoi, avansand in ani si in intelepciune si ajungand batran si-a zis:

” Doamne, da-mi putere sa ma schimb pe mine.”

Analizand aceasta povestioara putem ajunge la o singura concluzie.  Singurul mod prin care ne putem schimba ca societate, ca oameni  este sa privim inauntrul nostu prin oglinda celorlalti.

Nu doresc sa schimb lumea si cu atat mai mult sa construiesc  o societate utopica, insa toata lumea asteapta ca altii sa faca ceva pentru ei .

Acea mana intinsa intodeauna de altii nu va veni niciodata daca oamenii nu vor evolua. Primul pas spre o societate acceptabila in acest furnicar numit omenire este sa te cunosti pe tine insuti. Sa afli ce iti doresti cu adevarat si sa iti urmezi visele pentru a fi fericit.

Nimic nu este mai util fericirii colective decat propria fericire,  iar lipsa accesteia duce la o stare colectiva de  dezamagire.

Oamenii au tendinta de a se acomoda cu starea lor de nemultumire, mai ales noi romanii.

“Las-o , bre ca merge si asa”. Nu ne-am obisnuit noi sa investim mereu “fonduri europene” ? Cum ramane insa cu propriiele resurse ?

Intotdeauna ‘vreau’ trebuie sa-l preceada pe ‘pot’, si exista un singur lucru mai bun decat prea mult optimism si acest lucru este o lipsa totala de optimism.

Published by admin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *